Prezentare generală

Ponderea agriculturii în economie. Potrivit datelor provizorii, agriculturii, silviculturii și pescuitului le-a revenit în 2025 o pondere de 3,0% în valoarea adăugată brută, față de 1,8% în UE-27, și de 2,7% în PIB (calcul propriu)¹⁹. Banca Mondială estimează valoarea adăugată în agricultură la 12,87 mld. USD în 2025², utilizând o ediție anterioară a conturilor naționale, potrivit căreia valoarea adăugată a fost de 57,51 mld. lei în 2025, față de 52,78 mld. lei în datele publicate de Eurostat¹⁰. Valoarea adăugată reală s-a redus cu 23,8% în 2024 și a crescut cu 6,9% în 2025 (date provizorii)¹. Conturile economice pentru agricultură estimează producția ramurii agricole la 117,77 mld. lei în 2025, circa 26,3 mld. USD la cursul mediu al anului (calcul propriu)¹¹⁴.

Exploatațiile și conducătorii acestora. Ancheta structurală în agricultură din 2023 a înregistrat 2.859.360 de exploatații agricole, inclusiv exploatațiile situate sub pragurile anchetei UE, reprezentând 32,6% din totalul exploatațiilor din UE-27 (calcul propriu)⁸¹². Dintre acestea, 90,2% aveau o suprafață agricolă utilizată sub 5 ha, inclusiv exploatațiile fără suprafață agricolă utilizată, și utilizau 22,9% din suprafața agricolă utilizată, în timp ce exploatațiile de 100 ha și peste, care reprezentau 0,5% din total, utilizau 46,6% (calcule proprii)⁸. Un procent de 41,7% din exploatații erau conduse de persoane cu vârsta de 65 de ani sau peste¹³. Potrivit conturilor naționale, în 2025 lucrau în agricultură, silvicultură și pescuit 17,7% din persoanele ocupate, față de 3,8% în UE-27, în timp ce Ancheta forței de muncă, care din 2021 nu mai include persoanele care produc bunuri agricole exclusiv sau în principal pentru consumul propriu, indică 10,0% (calcul propriu)³¹⁴. În 2025, un procent de 39,8% din populația rurală se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială¹⁵.

Exporturile de cereale prin Marea Neagră. Potrivit datelor Eurostat la umiditatea standard a UE, România a recoltat în 2025 o cantitate de 13,01 milioane de tone de grâu, cel mai ridicat nivel din seria 2010–2025, reprezentând 9,0% din recolta UE-27¹⁶¹⁷. României i-au revenit 21,2% din producția de floarea-soarelui a UE, cea mai mare pondere dintre statele membre¹⁷. Potrivit datelor Eurostat privind comerțul, România a exportat în afara UE 7,04 milioane de tone de grâu în 2025, mai mult decât oricare alt stat membru, reprezentând 25,8% din totalul UE-27¹⁸. Exporturile de grâu către toate destinațiile, inclusiv alte state membre ale UE, au fost de 8,49 milioane de tone potrivit datelor UN Comtrade, greutate netă pe care Comtrade o marchează ca estimată¹⁹. Porturile administrate de CN APM Constanța au operat 18,3 milioane de tone de cereale în 2025, inclusiv mărfuri în tranzit²⁰. Exporturile agroalimentare au fost de 14,29 mld. USD în 2025, iar importurile de 16,14 mld. USD, rezultând un deficit de 1,85 mld. USD (calcul propriu), celelalte state membre ale UE-27 preluând 57,5% din exporturi⁷²¹.

Băncile, creditorii nebancari și fondurile UE. La sfârșitul lunii august 2026, Centrala Riscului de Credit a înregistrat credite acordate de bănci debitorilor din agricultură, silvicultură și pescuit în valoare de 31.961 mil. lei, circa 7,05 mld. USD la cursul de la sfârșitul lunii august⁵⁴. Centrala înregistrează sumele contractate ale expunerilor de 20.000 de lei și peste, nu soldurile. Aceasta a mai înregistrat credite acordate de creditorii nebancari în valoare de 19,70 mld. lei, reprezentând 38,1% din suma cumulată a creditelor bancare și nebancare pentru sector (calcul propriu)²². În martie 2026 erau neperformante 9,8% din creditele bancare acordate societăților din agricultură, față de 2,7% în octombrie 2024 și de 5,6% pentru ansamblul societăților nefinanciare⁶. Plățile din fondurile agricole ale UE în România au fost de 3,03 mld. EUR în 2025, circa 3,41 mld. USD la cursul mediu din 2025 (calcul propriu), iar Planul strategic PAC 2023–2027, în forma modificată în februarie 2026, alocă pentru cei cinci ani 15,83 mld. EUR din fonduri europene și naționale (circa 18,4 mld. USD la cursul de la sfârșitul lunii august 2026, calcul propriu), sumă planificată, nu plăți efectuate²³²⁴⁴.

Căldura, seceta și irigațiile. Administrația Națională de Meteorologie clasează anul 2024 drept cel mai cald din perioada 1961–2025 în seria sa bazată pe 129 de stații, cu o medie de 11,62 °C²⁵. Seceta agricolă a afectat 17,5% din teritoriu în 2024 și 30,8% în 2012²⁶. Terenurile irigate reprezentau în 2023 o proporție de 3,5% din suprafața agricolă utilizată, față de 6,5% în UE-27²⁷²⁸. Agriculturii i-au revenit în 2024 un procent de 18,1% din emisiile de gaze cu efect de seră, exclusiv utilizarea terenurilor și silvicultura, față de 11,9% în UE-27 (calcule proprii)²⁹.