Finanțarea agriculturii

Datele sectoriale provin din Centrala Riscului de Credit. Statisticile monetare ale Băncii Naționale a României (BNR) nu defalcă creditul bancar pe activități economice. Seriile sectoriale provin din Centrala Riscului de Credit, care înregistrează expunerea fiecărui creditor față de un debitor în cazul expunerilor de 20.000 de lei sau mai mult și raportează suma contractată, nu soldul¹². Pe această bază, la sfârșitul lunii august 2026 Centrala Riscului de Credit înregistra credite acordate de instituțiile de credit debitorilor din agricultură, silvicultură și pescuit în sumă de 31.961 mil. lei, circa 7,05 mld. USD la cursul de schimb de la sfârșitul lunii august³⁴. Suma a crescut în fiecare an, de la 7.030 mil. lei la sfârșitul anului 2010 la 31.958 mil. lei la sfârșitul anului 2025, cu o creștere de 8,4% în 2024 și de 2,0% în 2025 (calcul propriu)³. Incluzând angajamentele, precum garanțiile, Centrala înregistra 33.432 mil. lei în august 2026, iar seria sumelor datorate băncilor de debitorii din agricultură se situa la 25.267 mil. lei, serie care include partea neutilizată a liniilor de credit și creditele din afara bilanțului, motiv pentru care nici aceasta nu reprezintă un sold al creditelor⁵⁶.

Ponderea agriculturii în creditul bancar s-a redus din 2023. Agriculturii îi reveneau 2,8% din totalul creditelor înregistrate în Centrală în 2010, 5,0% în 2023 și 4,3% în august 2026. Excluzând creditele acordate persoanelor fizice, ponderea sa a crescut de la 4,3% în 2010 la un nivel maxim de sfârșit de an de 8,2% în 2022 și era de 6,8% în august 2026 (calcul propriu)³. Pe o bază diferită, Raportul asupra stabilității financiare al BNR din iunie 2026 situează ponderea agriculturii la 8,2% din creditul bancar acordat societăților nefinanciare, adică 17,7 mld. lei (data de referință nu este menționată în raport), dintre care 48,2% credite pentru trezorerie (capital de lucru) și 23,6% credite pentru echipamente⁷. Convertită la cursurile de sfârșit de an, suma înregistrată a crescut de la 2,19 mld. USD la sfârșitul anului 2010 la 7,36 mld. USD la sfârșitul anului 2025 (calcul propriu)³⁴. În 2015, când leul s-a depreciat de la 3,69 la 4,15 lei pentru un dolar, suma a crescut cu 6,8% în lei și s-a redus cu 5,1% în dolari, iar în 2025, când leul s-a apreciat de la 4,78 la 4,34 lei pentru un dolar, a crescut cu 2,0% în lei și cu 12,2% în dolari (calcul propriu)⁴. Creditul intern acordat sectorului privat a reprezentat 22,1% din PIB în 2025, față de 38,3% în 2010⁸.

Calitatea creditelor acordate agriculturii s-a deteriorat în perioada octombrie 2024 – martie 2026. Potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR din iunie 2026, la sfârșitul lunii martie 2026 erau neperformante 9,8% din creditele bancare acordate societăților din agricultură, cea mai ridicată rată dintre toate sectoarele, față de 9,0% în construcții, 6,4% în industrie și 5,6% pentru totalul societăților nefinanciare. Rata pentru agricultură fusese de 2,7% în octombrie 2024, BNR atribuind creșterea în principal majorării cu 115% într-o singură lună, în decembrie 2025, a creditelor clasificate ca având o probabilitate redusă de plată, evoluție care a reflectat așteptările băncilor privind deteriorarea condițiilor financiare din sector⁷. Același raport constată că rentabilitatea capitalurilor proprii a firmelor din agricultură s-a redus la 9,6% în iunie 2025, cu circa 2 puncte procentuale mai puțin decât cu un an înainte, agricultura devenind astfel al doilea cel mai puțin profitabil sector, că datoriile acestora au atins 153% din capitalurile proprii și că durata medie de încasare a creanțelor a fost de 148 de zile, față de 86 de zile pentru totalul societăților nefinanciare. Societățile din agricultură au generat 43% din valoarea de 1,8 mld. lei a incidentelor majore de plată înregistrate în perioada aprilie 2025 – martie 2026⁷.

Rata pentru băncile persoane juridice române a fost de 2,89% în august 2026. Rata creditelor neperformante a băncilor persoane juridice române, potrivit definiției Autorității Bancare Europene (ABE), s-a redus de la 20,71% la sfârșitul anului 2014 la 2,37% la sfârșitul anului 2023 și era de 2,89% în august 2026¹⁷². BNR nu publică o serie sectorială periodică, astfel încât rata pentru agricultură este disponibilă numai pentru datele menționate în rapoartele sale asupra stabilității financiare⁷.

Rata dobânzii de politică monetară se menține la 6,50% din august 2024. BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 1,25% în ianuarie 2021, în unsprezece etape, până la 7,00% în ianuarie 2023, a redus-o la 6,75% în iulie 2024 și la 6,50% în august 2024 și a menținut-o la 6,50% la 8 octombrie 2026. Rata anuală a inflației se redusese la 6,17% în august 2026, de la 10,42% în iunie¹²¹⁹. ROBOR la trei luni era de 7,57% la sfârșitul anului 2022 și de 5,84% la sfârșitul lunii august 2026²⁰. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a fost de 5,57% în trimestrul al doilea din 2026²¹. Creditele noi acordate societăților nefinanciare aveau în august 2026 o rată medie a dobânzii de 8,49% în lei și de 4,31% în euro, față de 4,58% și, respectiv, 2,69% în decembrie 2021¹³¹⁴. În octombrie 2026 BNR nu publica ratele dobânzilor pe activități economice, motiv pentru care nu era disponibilă o rată a dobânzii pentru creditele acordate agriculturii¹³.

La sfârșitul anului 2025 Fondul de Garantare a Creditului Rural avea garanții de 2,13 mld. lei. Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) a fost înființat în februarie 1994, în urma negocierilor dintre Comisia Europeană și Guvernul României. Acesta este o instituție financiară nebancară deținută de CEC Bank (99,993% din capitalul social la sfârșitul anului 2025) și de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR, 0,007%)²²²³. În 2025 fondul a garantat până la 80% din creditele acordate debitorilor privați și 100% din avansurile plătite de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) beneficiarilor publici ai proiectelor finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)²². Angajamentele sale de garantare din fondurile publice pe care le administrează pentru minister și în cadrul programelor UE erau de 2.134,9 mil. lei la sfârșitul anului 2025, circa 492 mil. USD la cursul de la sfârșitul anului (calcul propriu), în scădere față de 2.409,2 mil. lei la sfârșitul anului 2024 și în creștere față de 1.466,6 mil. lei la sfârșitul anului 2023²²⁴. Garanțiile din sursa generală aferentă Ordonanței de urgență a Guvernului (OUG) nr. 43/2013 au totalizat 1.393,1 mil. lei, respectiv 1.502,2 mil. lei inclusiv sursa separată destinată beneficiarilor programului național de dezvoltare rurală în temeiul aceleiași ordonanțe (calcul propriu). Garanțiile active acopereau în proporție de 74% credite pentru producție, iar CEC Bank și Banca Transilvania dețineau 69% din soldul activ (calcul propriu)²².

În temeiul OUG nr. 43/2013, fermierii se pot împrumuta pe baza plăților directe. În temeiul OUG nr. 43/2013, creditorii finanțează capitalul de lucru pe baza adeverinței privind plățile cuvenite fermierului de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), sumele cuvenite de la APIA fiind de regulă cesionate creditorului. În octombrie 2026 FGCR garanta până la 80% din aceste credite, iar produsele sale „De trei ori subvenția” și „De cinci ori subvenția” permiteau credite de până la trei, respectiv cinci ori valoarea finanțabilă a adeverinței²⁴²⁵²⁶. Produsul „De trei ori subvenția” a fost lansat împreună cu CEC Bank la 22 iulie 2022²⁷. În octombrie 2026 Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), deținut integral de stat prin Ministerul Finanțelor, oferea, de asemenea, garanții în temeiul OUG nr. 43/2013 și pentru adeverințele APIA²⁸²⁹.

Soldurile garantate de stat s-au redus la jumătate în 2025. FGCR administrează, de asemenea, garanții în numele și în contul statului, prin Ministerul Finanțelor. Soldul acestora s-a redus de la 5.560,2 mil. lei la sfârșitul anului 2024 la 2.793,1 mil. lei la sfârșitul anului 2025, circa 643 mil. USD la cursul de la sfârșitul anului (calcul propriu), dintre care 1.549,6 mil. lei în cadrul componentei Rural Plus a programului IMM PLUS (OUG nr. 18/2024) și 1.080,8 mil. lei în cadrul componentei Rural Invest a programului IMM INVEST PLUS (OUG nr. 99/2022)²²⁴. Programul IMM Invest s-a încheiat la 30 iunie 2024³⁰. Schema „Creditul Fermierului” a ministerului, aprobată prin OUG nr. 7/2024, a combinat granturile pentru dobândă cu garanții FGCR de până la 100% pentru producătorii primari și s-a derulat până la 31 decembrie 2024. La sfârșitul anului 2025 erau în vigoare 3.308 convenții, aferente unor credite de 2.759,9 mil. lei, circa 636 mil. USD la cursul de la sfârșitul anului 2025 (calcul propriu), și unor granturi pentru dobândă de 567,7 mil. lei²²⁴. Solicitările de executare a garanțiilor au crescut în 2025. FGCR a analizat 218 cereri de plată în valoare de 152,1 mil. lei, față de 27 de cereri în valoare de 19,4 mil. lei în 2024, plățile efectuate totalizând 55,5 mil. lei, dintre care 43,8 mil. lei de către Ministerul Finanțelor în cadrul programelor de ajutor de stat²². BNR arată că rata creditelor neperformante garantate de stat acordate societăților a crescut de la 4,9% la 9,0% între septembrie 2024 și septembrie 2025 și că peste 70% din creditele garantate erau credite pentru trezorerie¹⁶.

Instrumentele UE și deficitul de finanțare. Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020 a utilizat un singur instrument financiar FEADR, un instrument de creditare cu partajarea riscului la nivel de portofoliu, cu contribuții din program de 93,88 mil. EUR, potrivit datelor anterioare anului 2022³¹. Un studiu fi-compass a estimat deficitul de finanțare din agricultura României la 11,4 mld. EUR în 2022, circa 12,0 mld. USD la cursul mediu din 2022 (calcul propriu), cel mai mare din UE și echivalent cu 89% din valoarea adăugată brută a agriculturii³²⁴.

Programul de dezvoltare rurală a acoperit 70% din primele eligibile în 2025. În 2025 asigurarea subvenționată a culturilor, animalelor și plantelor a fost finanțată prin submăsura 17.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020, gestionată de AFIR, care a acoperit 70% din prima eligibilă plătită efectiv de fermier. Primele aferente producției care depășește producția medie a fermierului din ultimii ani, precum și prima suplimentară pentru o franșiză sub 20%, nu au fost subvenționate. În 2025 AFIR a organizat a șaptea sesiune anuală de depunere a cererilor³⁸³⁴. Programul a planificat pentru Măsura 17 „Gestionarea riscurilor” 178,9 mil. EUR în 2014, 203,4 mil. EUR în 2017, 42,8 mil. EUR în 2018, 23,7 mil. EUR în 2020 și 71,9 mil. EUR în 2023, an în care cheltuielile eligibile declarate atinseseră 48,8 mil. EUR³³. Planul strategic PAC 2023–2027 alocă 82,4 mil. EUR din FEADR instrumentelor de gestionare a riscurilor (sumă rotunjită la 82 mil. EUR în fișa informativă a Comisiei), precum sprijinul pentru primele de asigurare sau compensarea pierderilor de producție, completate de 3% din pachetul financiar pentru plăți directe³⁵³⁶. Primele și despăgubirile de pe piața asigurărilor agricole nu figurează în statisticile oficiale care au putut fi consultate în octombrie 2026.

În august 2026 creditorilor nebancari le reveneau 38,1% din creditele înregistrate pentru agricultură, silvicultură și pescuit. În august 2026 Centrala Riscului de Credit înregistra credite de 19.695 mil. lei (sume contractate, nu solduri) acordate sectorului agricultură, silvicultură și pescuit de instituțiile financiare nebancare, categorie care include societăți de leasing precum UniCredit Leasing Corporation IFN³⁹, circa 4,34 mld. USD la cursul de la sfârșitul lunii august (calcul propriu)⁹⁴. Agriculturii îi reveneau 19,5% din creditele acestora, față de 4,3% din creditele bancare, iar creditorilor nebancari le reveneau 38,1% din suma cumulată, față de 19,1% în 2010 (calcul propriu)⁹³. Creditele tuturor instituțiilor financiare nebancare înscrise în Registrul general al BNR totalizau 69,6 mld. lei în bilanțurile acestora în iunie 2026 (date provizorii), bază diferită de cea a Centralei Riscului de Credit².

Finanțările BEI pentru agricultură, 2013–2025. Banca Europeană de Investiții a acordat Agricover Credit IFN, creditor specializat în agricultură, 20 mil. EUR prin contracte semnate în 2016 și 2017 și 15 mil. EUR prin contracte semnate în 2020 și 2021, iar la 12 decembrie 2025 a semnat 25 mil. EUR în cadrul unei a treia operațiuni destinate microîntreprinderilor din agricultură și bioeconomie, pentru care fuseseră propuse 50 mil. EUR^40414243. BEI a acordat UniCredit Leasing 50 mil. EUR în 2014 și 120 mil. EUR prin contracte semnate în 2019 și 2022, destinate IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie din agricultură, industrie și servicii, și a finanțat o parte din cofinanțarea națională a programelor de dezvoltare rurală, cu 300 mil. EUR semnate în 2013 și 2014 și 450 mil. EUR în 2018^44394546.

În 2024, 67% dintre adulții din mediul rural dețineau un cont. În 2024, 71,3% dintre adulți dețineau un cont, respectiv 67% în mediul rural, față de 81% în mediul urban¹⁵¹⁶. În septembrie 2025, 29% dintre societățile din agricultură declarau utilizarea frecventă a creditului furnizor, față de 15% din totalul firmelor⁷. Nu au fost identificate date oficiale privind creditele acordate agriculturii de casele de ajutor reciproc (CAR) sau de cooperativele de credit ori privind fondurile mutuale agricole.