Economia agrară și structura sectorului

Valoarea adăugată și creșterea. Potrivit conturilor naționale provizorii publicate de Eurostat la 20 octombrie 2026, agricultura, silvicultura și pescuitul au realizat în 2025 o valoare adăugată brută de 52,8 mld. lei în prețuri curente, reprezentând 3,0% din valoarea adăugată brută a economiei și 2,7% din PIB (calcul propriu)¹². Ponderea sectorului în valoarea adăugată brută era de 5,8% în 2010 și s-a menținut în fiecare an de atunci peste ponderea din UE-27, ponderea UE-27 fiind de 1,8% în 2025¹. Valoarea adăugată reală a sectorului s-a redus cu 23,8% în 2024 și a crescut cu 6,9% în 2025, în timp ce PIB a crescut cu 1,1% și, respectiv, cu 0,8%¹². În perioada 2010–2025, creșterea reală anuală a sectorului a variat între −24,1% în 2012 și 33,2% în 2013¹.

Valoarea adăugată în dolari SUA. Potrivit seriei în dolari a Băncii Mondiale, valoarea adăugată în agricultură a fost de 12,87 mld. USD în 2025, față de 8,80 mld. USD în 2010 și de 13,16 mld. USD în 2021³. Începând din 2018, Banca Mondială utilizează o ediție anterioară a conturilor naționale, care estimează valoarea adăugată la 57,51 mld. lei în 2025, față de 52,78 mld. lei în datele publicate de Eurostat, motiv pentru care cele două serii diferă pentru anii recenți⁴¹. Potrivit acestei ediții, agriculturii i-a revenit în 2025 o pondere de 3,0% în PIB⁵.

Conturile economice pentru agricultură. Conturile economice, care acoperă numai ramura agricolă, estimează producția acesteia la 117,77 mld. lei în 2025, circa 26,3 mld. USD la cursul mediu al anului (calcul propriu)⁶⁷. Producția vegetală a contribuit cu 60,5% la această producție, producția animalieră cu 25,6%, serviciile agricole cu 2,7%, iar activitățile secundare neagricole neseparabile cu 11,2% (calcule proprii). Consumul intermediar a absorbit 63,55 mld. lei, rezultând o valoare adăugată brută de 54,22 mld. lei în prețuri de bază. Alte subvenții pentru producție, care nu sunt legate de produse, au totalizat 12,70 mld. lei, iar venitul antreprenorial 28,26 mld. lei⁶. Toate valorile pentru 2025 din aceste conturi sunt estimări.

Volumul producției și veniturile. În termeni de volum, producția ramurii agricole s-a redus cu 16,5% în 2024 și a crescut cu 8,6% în 2025 (calcule proprii)⁸. Producția vegetală s-a redus cu 23,8% în 2024, iar producția de cereale cu 37,5%, în timp ce producția animalieră s-a redus cu 5,8% în 2024 și cu 6,1% în 2025 (calcule proprii)⁸. Indicatorul A, indicele Eurostat al venitului real al factorilor de producție pe unitate de muncă anuală, s-a redus în fiecare an din perioada 2022–2024 și a crescut cu 28,5% în 2025, până la 77,05 (2020 = 100)⁹.

Ocuparea în conturile naționale. Potrivit conturilor naționale, în 2025 în agricultură, silvicultură și pescuit erau ocupate 1,48 milioane de persoane, reprezentând 17,7% din populația ocupată totală, față de 2,82 milioane (32,3%) în 2010 și de o pondere de 3,8% la nivelul UE-27 în 2025¹¹. Cifra pentru 2025 are caracter provizoriu și este cu 307.200 mai mică decât în 2024. Volumul de muncă în agricultură, care exprimă munca din exploatații în echivalent normă întreagă, a fost estimat la 963.000 de unități de muncă anuale în 2025, față de 1,64 milioane în 2010¹⁵.

Ancheta forței de muncă. Ancheta a înregistrat în 2025 un număr de 772.400 de persoane cu vârsta de 15–74 de ani care lucrau în sector, adică 10,0% din populația ocupată (calcul propriu), dintre care 31,1% femei¹⁶. Seria anchetei prezintă o întrerupere în 2021. Începând cu primul trimestru al acelui an, persoanele care produc bunuri agricole destinate exclusiv sau în principal consumului propriu nu mai sunt considerate persoane ocupate, iar datele începând cu 2021 nu sunt direct comparabile cu cele din perioadele anterioare¹⁷. În trimestrul al doilea din 2021, un număr de 780.000 de persoane lucrau în propria gospodărie agricolă pentru a produce bunuri destinate în principal consumului propriu, pe lângă cele 7,84 milioane de persoane ocupate¹⁸. Estimarea modelată a Organizației Internaționale a Muncii, publicată de Banca Mondială, situa ponderea agriculturii în populația ocupată la 10,9% în 2025¹⁹.

Mediul rural. În 2025, 41,9% dintre români locuiau în zone rurale potrivit clasificării UE după gradul de urbanizare, față de 24,5% în UE-27²⁰. Seria Băncii Mondiale, bazată pe estimările Organizației Națiunilor Unite și pe definițiile naționale, indică 47,8%²¹. Ponderea populației rurale expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a redus de la 57,8% în 2015 la 39,8% în 2025, nivel de aproape trei ori mai ridicat decât cel din orașe (13,7%) și superior ratei din zonele rurale ale UE-27, de 21,4%²².

Exploatațiile și sfera de cuprindere. Eurostat definește exploatația agricolă drept „o unitate unică, atât din punct de vedere tehnic, cât și economic, care are o conducere unică și care desfășoară activități economice în agricultură pe teritoriul economic al Uniunii Europene, fie ca activitate principală, fie ca activitate secundară”²⁷. Ancheta statistică integrată privind fermele din 2023 a înregistrat în România 2.859.360 de exploatații, cu 12,55 milioane ha de suprafață agricolă utilizată, adică 32,6% din exploatațiile și 8,0% din suprafața agricolă utilizată ale UE-27 (calcule proprii). În 2020 și în 2023 România a avut mai multe exploatații decât oricare alt stat membru²⁴. Numărul exploatațiilor s-a redus cu 25,9% față de 3,86 milioane în 2010 și cu 1,0% față de recensământul agricol din 2020, în timp ce suprafața medie pe exploatație a crescut de la 3,45 ha la 4,39 ha (calcule proprii)²⁴²⁸. România aplică praguri mai mici decât cele prevăzute de regulamentul UE sau praguri suplimentare față de acestea, astfel încât totalurile includ 1,89 milioane de exploatații situate sub pragurile UE. Cele 968.320 de exploatații situate peste aceste praguri, reprezentând 33,9% din total, utilizau 88,2% din suprafața agricolă utilizată și realizau 86,9% din producția standard în 2023 (calcule proprii)²⁹³⁰. Datele pentru 2023 provin dintr-o anchetă prin sondaj stratificat³⁰.

Dimensiunea exploatațiilor. Suprafața agricolă utilizată reprezintă „suprafața totală ocupată de terenuri arabile, pajiști permanente, culturi permanente și grădini familiale utilizate de exploatație, indiferent de tipul de proprietate sau de faptul că este utilizată ca parte a unui teren comun”³¹. În 2023, 70,7% dintre exploatații dispuneau de peste 0 și mai puțin de 2 ha de suprafață agricolă utilizată, iar 90,2% de mai puțin de 5 ha, inclusiv 39.000 de exploatații fără astfel de suprafață²⁵²⁴. Exploatațiile sub 5 ha utilizau 22,9% din suprafața agricolă utilizată. Cele 15.650 de exploatații de 100 ha sau mai mult, reprezentând 0,5% din total, utilizau 46,6%, iar cele 6.450 de exploatații de 250 ha sau mai mult utilizau 35,2% (calcule proprii)²⁴.

Dimensiunea economică și autoconsumul. Producția standard reprezintă „valoarea monetară medie a producției agricole la prețul de poartă al fermei, exprimată în euro pe hectar sau pe cap de animal”³². În 2023, 64,9% dintre exploatații aveau o producție standard mai mică de 2.000 EUR și realizau împreună 10,3% din total, în timp ce cele 14.870 de exploatații cu 100.000 EUR sau mai mult (0,5%) realizau 38,9% (calcule proprii)²⁹. În ancheta structurală în agricultură din 2013, 87,6% dintre exploatații consumau peste jumătate din propria producție, față de 93,0% în 2010, Eurostat nepublicând această variabilă pentru anchetele ulterioare³³.

Forma juridică, regimul de exploatare a terenului și conducătorii exploatațiilor. În 2023 existau 25.140 de exploatații ale persoanelor juridice, adică 0,9% din totalul exploatațiilor, care utilizau însă 38,2% din suprafața agricolă utilizată, în medie 190 ha fiecare, și realizau 33,0% din producția standard. Exploatațiile persoanelor fizice dispuneau în medie de 2,74 ha (calcule proprii)²⁴. Proprietarii lucrau 47,2% din suprafața agricolă utilizată, iar arendașii 38,1%, față de 60,4% și, respectiv, 27,4% în 2010³⁴. În 2023, persoanele de 65 de ani sau peste conduceau 41,7% dintre exploatații, față de 37,9% în 2010, iar persoanele sub 40 de ani 7,8%. Femeile conduceau 36,3% dintre exploatații²⁶.

Utilizarea terenurilor. Statisticile anuale privind culturile situau suprafața agricolă utilizată la 12,69 milioane ha în 2024, dintre care 8,38 milioane ha terenuri arabile, 3,91 milioane ha pajiști permanente și 308.500 ha culturi permanente³⁵. Suprafața s-a redus cu 10,4% față de 14,16 milioane ha în 2010 (calcul propriu). Aceste statistici diferă de statisticile privind structura exploatațiilor, care înregistrează 12,55 milioane ha în 2023²⁴. Potrivit datelor Băncii Mondiale, terenurile agricole acopereau 55,2% din suprafața terestră a României în 2024³⁶.

Prețurile și arenda terenurilor. Un hectar de teren arabil costa în medie 43.280 lei în 2024 (8.700 EUR), față de 22.871 lei în 2018, an în care seria Eurostat prezintă o întrerupere, iar un hectar de pajiște permanentă costa 31.124 lei³⁷. Arenda anuală pentru un hectar de teren arabil a fost de 706 lei în 2024, față de 434 lei în 2018³⁸.