Lanțuri valorice și instituțiile pieței

Grâul și semințele oleaginoase. România a recoltat 13,01 milioane de tone de grâu în 2025, față de 9,29 milioane de tone în 2024, iar setul de date Eurostat actualizat la 28 septembrie 2026 înregistrează 13,12 milioane de tone pentru 2026¹. Potrivit datelor UN Comtrade, exporturile de grâu către toate destinațiile au atins în 2025 un volum de 8,49 milioane de tone, în valoare de 2,09 mld. USD, greutate netă pe care Comtrade o marchează ca estimată, iar exporturile de cereale în ansamblu (SA 10) au totalizat 3,48 mld. USD, față de 4,59 mld. USD în 2022². Arabiei Saudite i-au revenit 18,6% din valoarea exporturilor de grâu, Egiptului 9,6%, Iordaniei 9,0% și Italiei 8,9%, în timp ce țările UE-27 au absorbit 18,3% din exporturile de grâu și 24,8% din cele de cereale (calcule proprii)³. Potrivit datelor Eurostat Comext, exporturile de grâu în afara UE au fost de 7,04 milioane de tone⁴. Exporturile de porumb au fost de 1,90 milioane de tone în 2025, față de 5,35 milioane de tone în 2023, iar exporturile de rapiță au adus încasări de 1,40 mld. USD în 2025⁵².

Portul Constanța. Porturile administrate de CN APM Constanța au operat 18,3 milioane de tone de cereale în 2025, reprezentând 27,1% din traficul lor total (calcul propriu), după 36,2 milioane de tone în 2023, nivelul cel mai ridicat din seria 2017–2025, an în care traficul de semințe oleaginoase a atins, de asemenea, 9,28 milioane de tone⁶. Traficul total din 2023 a fost de 92,7 milioane de tone, cel mai ridicat din istoria portului, evoluție pe care directorul general al administrației portuare a descris-o ca fiind influențată și de noul context geopolitic de la Marea Neagră⁷. Tranzitul tuturor categoriilor de mărfuri a crescut de la 15,3 milioane de tone în 2019 la 40,1 milioane de tone în 2023⁷. Statisticile portuare nu disting cerealele românești de mărfurile în tranzit, iar nicio cifră națională actuală privind capacitatea de depozitare a cerealelor nu a putut fi verificată.

Industria alimentară. În 2024 România avea 13.414 producători de produse alimentare și 1.697 de producători de băuturi, care ocupau 197.013 persoane (însumare proprie) și realizau o cifră de afaceri netă de 21,5 mld. EUR, circa 23,3 mld. USD la cursul mediu FMI din 2024 (calcul propriu)⁸¹⁰. Produsele alimentare au reprezentat 12,6% din cifra de afaceri și 16,3% din personalul ocupat din industria prelucrătoare⁸. Prelucrarea cărnii a realizat cea mai mare cifră de afaceri, de 5,47 mld. EUR, iar panificația a avut cel mai numeros personal, de 76.384 de persoane¹¹. Valoarea adăugată pe persoană ocupată în industria alimentară a fost de 18,8 mii EUR, față de 61,2 mii EUR în UE-27, România reprezentând 4,0% din persoanele ocupate, dar 1,3% din cifra de afaceri a industriei alimentare a UE (calcule proprii)⁸¹².

Sectorul laptelui. În 2024 fermele au produs 3,72 milioane de tone de lapte de vacă, dintre care 1,26 milioane de tone (date provizorii), adică 33,8% din producția de lapte de vacă, au fost livrate unităților de procesare, față de 23,0% în 2015 (calcule proprii)¹³¹⁴. Luând în considerare laptele crud de la toate speciile, 28,9% a fost livrat unităților de procesare în 2024 (calcul propriu)¹⁵. Potrivit datelor provizorii, în 2024 unitățile de procesare au produs 374,9 mii de tone de lapte de consum și 102,3 mii de tone de brânzeturi din lapte de vacă¹⁴.

Organizațiile de producători. Lista entităților recunoscute a Comisiei Europene, actualizată ultima dată în octombrie 2025, cuprinde 22 de organizații de producători din România, toate din sectorul fructelor și legumelor, 18 dintre acestea fiind recunoscute în perioada 2015–2017, și nicio asociație de organizații de producători sau organizație interprofesională românească (numărare proprie)¹⁶. Pe aceeași listă figurau 21 de înregistrări pentru Bulgaria, 70 pentru Ungaria și 133 pentru Polonia¹⁶. Organizațiile de producători recunoscute pot negocia în comun în numele membrilor lor, în temeiul unei derogări de la regulile de concurență, și pot beneficia de finanțare din partea UE prin programe operaționale¹⁷.

Cooperativele. Registrul național al cooperativelor agricole, întocmit de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe baza datelor registrului comerțului în septembrie 2020, cuprinde 1.696 de cooperative, dintre care 1.485 erau în funcțiune¹⁸. Numărul înregistrărilor a atins nivelul maxim în 2018, cu 280 de cooperative. Cele 673 de cooperative care au depus situațiile financiare pentru 2019 au raportat o cifră de afaceri cumulată de 1,62 mld. lei, circa 383 mil. USD la cursul mediu din 2019 (calcule proprii)¹⁸¹⁰. Nicio ediție ulterioară a registrului nu a putut fi consultată. Directiva UE privind practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare agricol și alimentar, adoptată la 17 aprilie 2019, interzice 16 practici, precum plata la mai mult de 30 de zile pentru produsele perisabile, statele membre având obligația de a o transpune până la 1 mai 2021¹⁹. Actul românesc de transpunere este prezentat în secțiunea privind politicile.

Agricultura ecologică și indicațiile geografice. Suprafața cultivată în sistem ecologic a crescut de la 226.309 ha în 2016 la 781.397 ha în 2024, reprezentând 6,16% din suprafața agricolă utilizată, dintre care 555.032 ha complet convertite⁹. În 2020 ponderea era de 3,59%, față de o estimare de 9,1% în UE-27²⁰. La sfârșitul anului 2024 erau înregistrați 15.330 de operatori în agricultura ecologică, inclusiv 14.643 de producători agricoli și 275 de procesatori²¹. În octombrie 2026 registrul UE cuprindea 79 de indicații geografice românești, și anume 54 pentru vinuri, 16 pentru produse agricole și alimentare, precum Telemea de Ibăneşti și Magiun de prune Topoloveni, și 9 pentru băuturi spirtoase, precum Pălincă (numărare proprie)²².

Prețurile alimentelor. Prețurile de consum ale produselor alimentare și băuturilor nealcoolice au crescut cu 16,4% în 2022 și cu 14,6% în 2023, față de 11,9% și, respectiv, 12,6% în UE-27, iar ulterior cu 2,9% în 2024 și cu 6,8% în 2025²⁴. Potrivit seriei lunare ECOICOP versiunea 2, rata anuală a atins 9,1% în august 2025 și a fost de 8,0% în februarie 2026 și de 2,6% în septembrie 2026, lună în care inflația totală era de 6,5%, iar inflația prețurilor alimentelor în UE-27 de 0,6%²⁵. În 2022 gospodăriile au alocat 25,0% din consum produselor alimentare și băuturilor nealcoolice, față de 13,6% în UE-27²⁶.

Accesul la alimente. În 2025, 18,1% din populație nu își putea permite o masă cu carne, pui, pește sau un echivalent vegetarian o dată la două zile, față de 8,5% în UE-27, ponderea fiind de 35,8% în rândul persoanelor cu un venit echivalent sub 60% din mediană²⁷. Ponderea era de 23,3% în 2023 și de 14,2% în 2019²⁷.